Robby`s Blog

După cum știți,am fost în vacanță la sat,mai bine zis la bunul meu prieten Mihai.Am petrecut 1 săptămână și 3 zile împreună cu el si cu cei mai buni prieteni ai mei Larisa,Mihai,Alin,Ionuț,dar și alții.Pe lângă faptul că de fiecare dată când m-am dus la el,am pățit ceva,vreau să vă precizez că în acest an am scăpat cu bine.În primul an în care am fost la el,mi-a căzut o scândură pe picior și mi-a lăsat o cicatrice care s-a vindecat în 3 luni,în al doilea an în care am fost,m-au înțepat vreo 5 albine de spate,etc.Anul acesta,s-au mai bine spus vacanța aceasta am scăpat cu bine,mai mult,am râs foarte mult și m-am simțit foarte bine.Țin minte și acum că am mers cu Larisa să-i conducem pe niște copii acasa,iar pe drum m-am întors singur cu ea.Mi-a spus să ne oprim,să bea un pic de apă de la o fântână aflată pe marginea drumului.Ne-am oprit,iar acum începe nebunia.Ea a încercat să bea apă,dar acolo în jurul fântânii se aflau multe broaște,mai era și un păianjen pe fântână,iar eu asteptând-o sa bea,l-am sunat pe bunul meu prieten Dănuț.Apelându-l el mi-a răspuns.Aici începe faza tare.

-Alo Dănuțe,ce faci?

-Ceao,uite mă uit la Tv.Tu?

-Păi uite stau aici cu Lary,încearcă să bea apă.( în momentul acela Lary s-a înecat,râzând de accentul meu,când i-am spus Dănuțe,deoarece ea știa că îl cheamă Daniel)

-În momentul acela,eram confuz mă uitam cum râde ea și încercam să vorbesc cu Dănuț,dar singurul lucru pe care îl făceam era acela de a spune: Dănuțe ăăăăă,Dănuțe ăăăăăă.Pur și simplu m-am pierdut în spațiu spunând aceste vorbe de vreo 10 ori.După aceea a început și el să râdă,iar totul s-a transformat într-o glumă bună.Totul era minunat,ei râdeau de mine,iar eu nu știam ce să zic.Minunat nu-i așa?

Alte faze importante s-au petrecut cu Mihai,mai bine zis faza cu domnul Ion,pe care îl strigam Hopa-Hopa sau Dubi-Dubi iar el ne înjura.Faza cu Alin,de care nu vreau să vorbesc,o știe prea bine Lary.Și multe altele.Mai este una de care vreau să vă povestesc,despre steaua căzătoare.Eram pe balansuar la Lary în curte și nu știu ce povesteam.La un moment dat,toți ne-am uitat în același loc,mai bine zis locul unde s-a văzut steaua căzând.Avea o culoare minunată.Larisa mă batea pe umăr,încercând să-mi arate,dar eu deja mă uitam în acel loc.Cam astea au fost fazele cele mai importante,pe care le-am trăit în această vacanță.Numai Bine!